14 octombrie 2009

Magia Sarbatorilor

8 comentarii:

  1. LEGENDA.

    Legenda spune ca, fara acordul sotului, Craciuneasa o primeste in gazda pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taie mainile, insa Maica Domnului i le lipeste la loc. Minunea il converteste pe Craciun la crestinism. De bucurie ca nevasta sa a scapat nevatamata de pedeapsa lui necugetata, Craciun aprinde un rug din trunchiuri de brad in curtea lui si joaca o hora cu toate slugile lui. Dupa joc, Craciun imparte sfintei familii daruri pastoresti: lapte, cas, urda, smantana. De aici transfigurarea lui Mos Craciun intr-un sfant, care aduce de ziua nasterii lui Isus daruri copiilor, obicei care se suprapune cu amintirea darurilor pe care, dupa legenda evanghelica, le aduceau regii-magi in staul noului Mesia. Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde.

    RăspundețiȘtergere
  2. Vascul
    Vascul era considerat planta sacra la vechii druizi, si simbol al vietii eterne la fel ca si pomul de Craciun. Romanii au considerat-o simbol al pacii si prin aceasta simbolistica a devenit acceptata si de catre credinciosii crestini. Sarutul de sub vasc a fost de asemenea un obicei roman.

    RăspundețiȘtergere
  3. Felicitarea de sarbatori
    Obiceiul trimiterii felicitarilor catre cei dragi cu ocazia sarbatorilor de iarna a fost initiat de catre Sir Henry Cole din Anglia. Acesta s-a intamplat in anul 1843 si prima felicitare a fost conceputa de catre J.C.Horsley. S-au vandut 1000 de copii in Londra. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare populara in 1849. De la inceput temele si imaginile erau variate la fel ca si obiceiurile de Craciun din lumea intreaga.

    RăspundețiȘtergere
  4. Simboluri de Craciun
    Iata simbolurile Craciunului si explicatiile acestora: Lumanarile, flacara: vara, caldura, paradisul, sfarsitul intunericului, Hanuka evreilor Pomul: viata eterna, copacul din Paradis (simbol pagan) Merele: marul din Eden Mos Craciun: Sfantul Nicolae sau o alta zeitate (pagana) Vascul: pace, sarut Gnomii, spiridusii: spirite bune din traditia pagana

    RăspundețiȘtergere
  5. Cadourile de Craciun
    Exista mai multe radacini ale obiceiului daruirii de cadouri de Craciun. Pe de o parte este Sfantul Nicolae, binefacatorul anonim, iar pe de alta parte exista si traditia legata de magi care ii ofera lui Iisus daruri pretioase. Putem aminti si obiceiul roman de a da daruri de noroc bun copiilor cu ocazia Saturnaliei. Iata zilele de iarna in care se ofera darurile difera in functie de diferitele culturi crestine si timpuri: 6 decembrie - in memoria Sfantului Nicolae 24 decembrie - Ajunul Craciunului 25 decembrie - nasterea lui Hristos 1 ianuarie - Anul Nou 6 ianuarie - epifania, vizita magilor Cel care aduce cadourile poate fi: insusi Iisus, Mos Craciun, ingerii, Befana (doamna Craciun in Italia), cei trei magi, spiridusii de Craciun, un sfant - Kolyada, in Rusia si Joulupukki, in Finlanda.

    RăspundețiȘtergere
  6. Colindele
    Incepand cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. In orase intalnim colindatori odata cu lasarea serii si pana in miez de noapte. Cu traista dupa gat, cu batul in mana si caciula pe urechi, colindatorii merg din casa-n casa si striga la ferestrele luminate: "Buna dimineata la Mos Ajun, Ne dati ori nu ne dati", si daca cei din casa le deschid usa spre a le imparti colindeti, incep sa cante mai departe: "Am venit si noi odata La un an cu sanatate, Si la anul sa venim Sanatosi sa va gasim. Ne dati, ne dati, Ori nu ne dati"
    Cu acest prilej gazda le imarte colindete: covrigi, nuci, mere, colacei de faina framantati si copti chiar ?in acea seara a Ajunului. In ajunul Craciunului, ca si in ajunul Anului Nou in toate provinciile romanesti, copiii formeaza grupuri si pornesc pe la casele gospodarilor cantand cantece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziua", ori "Valerim" si "Veler Doamne". In afara de seara mare a colindelor se mai colinda si in seara Sfantului Vasile, paralel cu Plugusorul sau Uratul. Sub numele de colind si colindat trebuie sa intelegem vechiul obicei pe care-l intalnim in sarbatorile susmentionate cand copiii, ca si flacaii satelor, merg din casa in casa, cantanin pentru a ura sanatate si fericire gazdelor ce-i asculta, de la care primesc daruri (colindete) in bani sau in natura: nuci, covrigi, mere, colaci, etc. Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor in fata carora le canta. Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagan avand de fapt origine comuna cu acesta.

    RăspundețiȘtergere
  7. Steaua
    De la Craciun si pana la Boboteaza copiii umbla cu steaua, un obicei vechi ce se intalneste la toate popoarele crestine. Acest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi. Cantecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantina ortodoxa, altele din literatura latina medievala a Bisericii Catolice, cateva din literatura de nuanta Calvina si multe din ele, chiar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor, care intra in casa in zilele Cracinului, canta versuri religiose despre nasterea lui Isus: "Steaua sus rasare"; "In orasul Vitleem"; "Trei crai de la rasarit".

    RăspundețiȘtergere
  8. Mos Craciun este versiunea mai noua a Sfantului Nicolae (in engleza: Santa Claus) care si-a facut aparitia in secolul I. El imparte cadouri tuturor copiilor in noaptea de Craciun (de 24 spre 25 decembrie).

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.