26 noiembrie 2009

Distrugerea familiei.

Distrugerea familiei.

6 comentarii:

  1. Fiecare dintre noi are o familie, ne este data de Dumnezeu si nu o putem schimba, deh.
    De multe ori, greselile parintilor le platesc copiii. Unii parinti isi distrug copiii. Nu de multe ori am asistat la iubirea sufocanta a unor parinti, care inconstient le fac mult rau copiilor. Probabil ca exista un anumit egoism, crezand ca numai ei ca parinti pot face lucruri bune, iar copiii trebuie sa le urmeze sfaturile. Gresit. O mai mare greseala nu poate exista.

    RăspundețiȘtergere
  2. O alta problema in calea fericirii unei familii pot fi cunoscutii, care isi expun parerea in necunostinta de cauza. Uita 99% ca cel mai mare pacat pamantesc este acela de a interveni si de a desparti o familie.
    In ultima perioada suntem satui de sfaturi si praf in ochii, de minciuni si intrigi, de scarbe care nu fac altceva decat sa ortaveasca in jurul lor.
    “Toate cruzimile izvorăsc din slăbiciune.” – Seneca
    Acesti oameni sunt nulitati si frustati, mai pe romaneste niste oameni de kkt.

    RăspundețiȘtergere
  3. V-aţi pus vreodata întrebarea de ce sunt unii oameni răi, cruzi, invidioşi, etc.?

    Un exemplu este egoismul, specific multor oameni în ziua de azi. De ce sunt oamenii egoişti? Părerea mea e că din frică, din frica de a nu avea ei destul şi poate din invidie – invidia de a nu-i fi altuia mai bine decât îi este lui.
    Le vedeam feţele care exprimau un orgoliu de fier, combinat cu răutate diabolică, dar după expresiile ăstea vedeam în spate multă multă frică. Eu sincer îi compătimesc şi mi-e milă de aceşti oameni dacă îi mai poţi numi aşa, ce s-au îngropat singuri în idealurile lor nebune si malefice.
    De aceea, oameni răi, cruzi, duri mi se par cei mai slabi. Aşa zisa tărie a lor de caracter e o mască falsă pentru a nu-şi arăta slăbiciunea, frica, nesiguranţa, ura - trăiri şi stări în care vor rămâne atunci când vor părăsi această lume.

    RăspundețiȘtergere
  4. Intodeauna er trebui sa privim oamenii dincolo de aparente, dincolo de culoarea boielilor si masca de inger afisata, deoarece in spatele ei exista multa rautate,invidie,razbunare,manipulare si tot ce exista mai rau.
    Acesti oameni te otravesc si mai indeamna si pe altii sa arunce cu pietre in tine.
    Uneori ma gandesc, cum ii rabda Dumnezeu?? Cat?? De ce??

    RăspundețiȘtergere
  5. In ultimul timp am ajuns sa ne bucuram de raul altuia, nu mai stim a fi fericiti atunci cand unei persoane ii zarim zambetul.
    Dar sa nu uitam un lucru, ca dupa un timp vom culege ceea ce noi sadim. Ne bucura momentul dar viitorul ne va rezerva multe,multe foarte multe surprize. :)..........si cum imi spunea cineva odata la telefon dupa injurii,amenintari, jigniri si blesteme (desi se credea o credincioasa) ca pedeapsa se platete inzecit.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ne confruntam in ultima perioada cu:
    << Oameni cu suflet de demon >>
    Demonii au mare înrudire cu nălucirea sau imaginaţia pacatoasa, cu pofta iraţională şi cu mânia dobitocească. Ei nu sunt doar iluzii şi născociri a timpurilor vechi şi întunecate, ei există şi asta este incontestabil.

    Pe Dumnezeu insa NU il poti pacali.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.