Fiecare dintre noi are un mod obişnuit de a se comporta, care poate fi reperat în diferite categorii de situaţii particulare. De exemplu, în situaţiile ce favorizează interacţiunile sociale, anumite persoane au mai curând atitudini rezervate, în timp ce altele caută contactul cu ceilalţi. Pentru a analiza structura comportamentelor noastre trebuie să dispunem în prealabil de un eşantion de comportamente. Atunci când spunem că o trăsătură explică un comportament, trebuie să ne ferim de pseudo-explicaţiile de tip tautologic: are un comportament rezervat pentru că este timid …, iar timiditatea constă în a avea o atitudine rezervată! Activităţile noastre sunt orientate către anumite scopuri mai degrabă decât către altele şi cu mai multă sau mai puţină forţă. Pentru a caracteriza un subiect după interesele sale, îl putem studia: interesele manifestate sau observate sunt determinante pentru anumite activităţi profesionale, culturale, sociale, comportamentale, auditive, vizuale, etc.
Holland distinge şase tipuri de persoane şi de medii: Tipul realist (R): individul este caracterizat prin simplitate, simţ practic, perseverenţă. El caută situaţiile şi problemele concrete şi manifestă interes pentru activităţile ce necesită coordonare motorie şi abilitate manuală. Este stabil emoţional. Evită relaţiile interpersonale prea strânse. Tipul investigator (sau intelectual) (I): individul, curios şi metodic, are înclinaţie pentru cercetare, îi place să vehiculeze idei, are nevoie să descopere şi să înţeleagă. Manifestă simţ critic şi independenţă. Atitudinea sa este mai degrabă rezervată, chiar introvertită. Tipul artistic (A): individul aspiră la expresia de sine şi a ideilor sale prin calităţile artistice personale. Este original, intuitiv, impulsiv şi are o oarecare aversiune pentru activităţile de rutină. Non-conformist, el respinge, uneori, ordinea prestabilită. Tipul social (S): individul, generos, prietenos, amabil şi sensibil, simte nevoia să-i ajute şi să-i înţeleagă pe ceilalţi. Manifestă interes pentru activităţile care urmăresc să ajute, să îngrijească, să educe. Este cald, responsabil, idealist şi evită abordările prea abstracte. Tipul întreprinzător (E) (din fr. entrepreneur): individului îi place să organizeze, să convingă, să conducă, să vândă. Are spirit întreprinzător şi caută puterea. Sigur de sine, el se exprimă cu uşurinţă. Este ambiţios, energic, extravertit şi optimist. Poate, de asemenea, să-şi manipuleze şi domine semenii. Tipul convenţional (C): individul este conştiincios, ordonat, respectă regulile. Îi plac ordinea şi situaţiile structurate, în care relaţiile interpersonale sunt bine definite. Arată interes pentru activităţile administrative. Este conformist şi, uneori, inflexibil. O altă noţiune importantă este aceea de congruenţă (corespondenţă) între tipurile indivizilor şi cele ale mediilor lor de viaţă. Eul se construieşte şi se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identităţii personale şi în modificarea acesteia în adolescenţă. Iată, spre exemplu, două liste de valori profesionale: Cea a lui D. Super: altruism, estetică, creativitate, stimulare intelectuală, reuşită, independenţă, prestigiu, o poziţie de conducere, avantaje economice, ambianţă de lucru, relaţii cu superiorii, relaţii cu egalii, gen de viaţă, varietate. Cea a lui J. Perron: statut (dorinţa de a fi admirat, de a ocupa un post superior, de a dispune de venituri mari), realizare (dorinţa de activităţi creative, care să permită expresia personală), climat (dorinţa unui mediu organizat şi plăcut), risc (dorinţa de situaţii neprevăzute şi competitive), libertate.
Concepţiile despre sine se construiesc, în principal, pe baza informaţiilor culese în experienţele de interacţiune socială, în care individul se percepe pe sine şi în atitudinile şi părerile celorlalţi despre el. Acestea se transformă continuu de-a lungul copilăriei şi adolescenţei datorită dezvoltării capacităţilor cognitive, multiplicării şi diversificării experienţelor, dobândirii cadrelor conceptuale furnizate de cultură şi care dau sens acestor concepţii. Se observă dezvoltarea odată cu vârsta a concepţiilor abstracte, psihologice şi relaţionale. "Eul" este acea parte din sine care organizează informaţiile sociale şi orientează comportamentul. Odată cu progresele sociocognitive vine vremea întrebărilor existenţiale: problemele consistenţei de sine, ale împlinirii şi respectului faţă de sine. referat 24
Traim o perioada de deruta continua, de multe ori nu stim cum putem face fata problemelor, nu ne putem abtine de la rautati, razbunari, atacuri si orice alt mijloc de asa zisa aparare. De foarte multe ori, problemele aparute ne fac puternici, ne fac sa fim mai selectivi, si intuitivi la aparitia altor probleme. Persoanele puternice sunt cele care se cunosc pe sine, cele care nu raspund impulsiv la cea mai mica problema aparute, persoanele puternice sunt cele care viata le-au oferit cate putin din amarul gust al situatiilor jenante. Cunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta şi cu experienţele prin care trecem. Pe măsură ce persoana avansează în etate, dobândeşte o capacitate mai mare de auto-reflexie.O persoană cu o imagine de sine săracă sau negativă va tinde să gândească, să simtă şi să se comporte negativ. Pentru a ne cunoaste este necesar a ne face o psihoanaliza, in care sa putem studia comportamentul, starea emotionala, starea de tristete, starea de bine etc. Studiul aprofundat corelat cu anumite momente de viata fericite, triste, negare,recunoatere, etc ne va orienta catre cunoasterea de sine. Ce poate fi mai valoros in a te cunoaste si in a te analiza. Odata terminat studiul, iti poti creea o imagine despre sine care nu poate fi distructibila, dar care va diferentia supraevaluarea, nu de multe ori persoanele se pot insela daca nu tin cont de faptul ca totul are o limita. In momentul supraevaluarii, inducem in eroare eu-l, iar imaginea este cu totul alta si poate creea falsul imaginii.
Exista situatii nenumarate as putea spune, cand anturajul nostru, va incerca sa distruga cunoasterea de sine, invocand anumite stari si fapte mincinoase. Cel mai important in acest caz este sa nu ne lasam influentati negativ de persoanele din jurul noastru, caracterul fiecaruia este asa cum s-a format si nicidecum cum il invoca altii sau cum il etaleaza altii despre noi. Mai nou in ultima perioada se poarta intrebarile si parerile altora despre noi. Gresit. Nimeni niciodata, nu va stii si nu ne va cunoaste mai bine decat noi insine. Nimeni niciodata nu are dreptul de a ne caracteriza sau critica prin prisma gandirii lui sau mai rau prin impactul vizual. Exista in majoritatea cazurilor forme de distrugere a simturilor reale ale unei persoane, tocmai din dorinta de a fi mai presus prin orice mijloc decat persoana in cauza. Respectul, stima, educatia si legea divina ne interzice cu desavarsire in a deforma imaginea unei persoane. Ce poate fi mai josnic decat in a calca demnitatea unei persoane in picioare pentru satisfacerea unor capricii?? Fiecare are dreptul la demnitate (deschidem topic cu acest subiect).
Cunoasterea de sine.
Fiecare dintre noi are un mod obişnuit de a se comporta, care poate fi reperat în diferite categorii de situaţii particulare. De exemplu, în situaţiile ce favorizează interacţiunile sociale, anumite persoane au mai curând atitudini rezervate, în timp ce altele caută contactul cu ceilalţi.
RăspundețiȘtergerePentru a analiza structura comportamentelor noastre trebuie să dispunem în prealabil de un eşantion de comportamente.
Atunci când spunem că o trăsătură explică un comportament, trebuie să ne ferim de pseudo-explicaţiile de tip tautologic: are un comportament rezervat pentru că este timid …, iar timiditatea constă în a avea o atitudine rezervată! Activităţile noastre sunt orientate către anumite scopuri mai degrabă decât către altele şi cu mai multă sau mai puţină forţă.
Pentru a caracteriza un subiect după interesele sale, îl putem studia: interesele manifestate sau observate sunt determinante pentru anumite activităţi profesionale, culturale, sociale, comportamentale, auditive, vizuale, etc.
Holland distinge şase tipuri de persoane şi de medii:
RăspundețiȘtergereTipul realist (R): individul este caracterizat prin simplitate, simţ practic, perseverenţă. El caută situaţiile şi problemele concrete şi manifestă interes pentru activităţile ce necesită coordonare motorie şi abilitate manuală. Este stabil emoţional. Evită relaţiile interpersonale prea strânse.
Tipul investigator (sau intelectual) (I): individul, curios şi metodic, are înclinaţie pentru cercetare, îi place să vehiculeze idei, are nevoie să descopere şi să înţeleagă. Manifestă simţ critic şi independenţă. Atitudinea sa este mai degrabă rezervată, chiar introvertită.
Tipul artistic (A): individul aspiră la expresia de sine şi a ideilor sale prin calităţile artistice personale. Este original, intuitiv, impulsiv şi are o oarecare aversiune pentru activităţile de rutină. Non-conformist, el respinge, uneori, ordinea prestabilită.
Tipul social (S): individul, generos, prietenos, amabil şi sensibil, simte nevoia să-i ajute şi să-i înţeleagă pe ceilalţi. Manifestă interes pentru activităţile care urmăresc să ajute, să îngrijească, să educe. Este cald, responsabil, idealist şi evită abordările prea abstracte.
Tipul întreprinzător (E) (din fr. entrepreneur): individului îi place să organizeze, să convingă, să conducă, să vândă. Are spirit întreprinzător şi caută puterea. Sigur de sine, el se exprimă cu uşurinţă. Este ambiţios, energic, extravertit şi optimist. Poate, de asemenea, să-şi manipuleze şi domine semenii.
Tipul convenţional (C): individul este conştiincios, ordonat, respectă regulile. Îi plac ordinea şi situaţiile structurate, în care relaţiile interpersonale sunt bine definite. Arată interes pentru activităţile administrative. Este conformist şi, uneori, inflexibil.
O altă noţiune importantă este aceea de congruenţă (corespondenţă) între tipurile indivizilor şi cele ale mediilor lor de viaţă.
Eul se construieşte şi se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identităţii personale şi în modificarea acesteia în adolescenţă.
Iată, spre exemplu, două liste de valori profesionale:
Cea a lui D. Super: altruism, estetică, creativitate, stimulare intelectuală, reuşită, independenţă, prestigiu, o poziţie de conducere, avantaje economice, ambianţă de lucru, relaţii cu superiorii, relaţii cu egalii, gen de viaţă, varietate.
Cea a lui J. Perron: statut (dorinţa de a fi admirat, de a ocupa un post superior, de a dispune de venituri mari), realizare (dorinţa de activităţi creative, care să permită expresia personală), climat (dorinţa unui mediu organizat şi plăcut), risc (dorinţa de situaţii neprevăzute şi competitive), libertate.
Concepţiile despre sine se construiesc, în principal, pe baza informaţiilor culese în experienţele de interacţiune socială, în care individul se percepe pe sine şi în atitudinile şi părerile celorlalţi despre el. Acestea se transformă continuu de-a lungul copilăriei şi adolescenţei datorită dezvoltării capacităţilor cognitive, multiplicării şi diversificării experienţelor, dobândirii cadrelor conceptuale furnizate de cultură şi care dau sens acestor concepţii.
RăspundețiȘtergereSe observă dezvoltarea odată cu vârsta a concepţiilor abstracte, psihologice şi relaţionale. "Eul" este acea parte din sine care organizează informaţiile sociale şi orientează comportamentul. Odată cu progresele sociocognitive vine vremea întrebărilor existenţiale: problemele consistenţei de sine, ale împlinirii şi respectului faţă de sine.
referat 24
Traim o perioada de deruta continua, de multe ori nu stim cum putem face fata problemelor, nu ne putem abtine de la rautati, razbunari, atacuri si orice alt mijloc de asa zisa aparare. De foarte multe ori, problemele aparute ne fac puternici, ne fac sa fim mai selectivi, si intuitivi la aparitia altor probleme. Persoanele puternice sunt cele care se cunosc pe sine, cele care nu raspund impulsiv la cea mai mica problema aparute, persoanele puternice sunt cele care viata le-au oferit cate putin din amarul gust al situatiilor jenante.
RăspundețiȘtergereCunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vârsta şi cu experienţele prin care trecem. Pe măsură ce persoana avansează în etate, dobândeşte o capacitate mai mare de auto-reflexie.O persoană cu o imagine de sine săracă sau negativă va tinde să gândească, să simtă şi să se comporte negativ. Pentru a ne cunoaste este necesar a ne face o psihoanaliza, in care sa putem studia comportamentul, starea emotionala, starea de tristete, starea de bine etc.
Studiul aprofundat corelat cu anumite momente de viata fericite, triste, negare,recunoatere, etc ne va orienta catre cunoasterea de sine.
Ce poate fi mai valoros in a te cunoaste si in a te analiza. Odata terminat studiul, iti poti creea o imagine despre sine care nu poate fi distructibila, dar care va diferentia supraevaluarea, nu de multe ori persoanele se pot insela daca nu tin cont de faptul ca totul are o limita.
In momentul supraevaluarii, inducem in eroare eu-l, iar imaginea este cu totul alta si poate creea falsul imaginii.
Exista situatii nenumarate as putea spune, cand anturajul nostru, va incerca sa distruga cunoasterea de sine, invocand anumite stari si fapte mincinoase. Cel mai important in acest caz este sa nu ne lasam influentati negativ de persoanele din jurul noastru, caracterul fiecaruia este asa cum s-a format si nicidecum cum il invoca altii sau cum il etaleaza altii despre noi.
RăspundețiȘtergereMai nou in ultima perioada se poarta intrebarile si parerile altora despre noi. Gresit. Nimeni niciodata, nu va stii si nu ne va cunoaste mai bine decat noi insine. Nimeni niciodata nu are dreptul de a ne caracteriza sau critica prin prisma gandirii lui sau mai rau prin impactul vizual. Exista in majoritatea cazurilor forme de distrugere a simturilor reale ale unei persoane, tocmai din dorinta de a fi mai presus prin orice mijloc decat persoana in cauza. Respectul, stima, educatia si legea divina ne interzice cu desavarsire in a deforma imaginea unei persoane.
Ce poate fi mai josnic decat in a calca demnitatea unei persoane in picioare pentru satisfacerea unor capricii??
Fiecare are dreptul la demnitate (deschidem topic cu acest subiect).