5 martie 2010

Razbunarea sau pedeapsa divina?

5 comentarii:

  1. Rautatiile inutile si invidile gratuite sunt cadourile pe care primim de la semenii noastrii.
    De noi de depinde modul cu care le primim si le tratam, pe care le trecem cu vederea din spirit de toleranta.
    Exista momente cand le ignoram, le iertam, le uitam, nu le dam importanta.
    Fiecare are stilul sau unic de a le accepta sau a le respinge, dar asta nu inseamna ca daca ignori, ierti, respingi poti fi si prost, sau catalogat drept prost.
    Nu de multe ori am auzit ca s-a asociat cuvantul prost la ignoranta, cea mai mare greseala pe care o poate face o persoana.
    Un om educat nu inseamna ca este si prost. Un om cu mult bun simt, nu inseamna ca este si tampit.Se spune ca de obicei cel mai destept cedeaza.Nu spun sa nu dai replica,dar s-o faci cu tact si eleganta acolo unde doare cel mai mult. Inainte de a te avanta intr-o asemenea actiune, gandeste de doua ori inainte: chiar merita??
    Cand actionezi din furie,din dorinta razbunarii, frustrare sau durere, nu poti fi atat de eficienta ca atunci cand esti lucida, calma, zambitoare.
    Un aspect foarte important este faptul ca si persoana de langa tine este om ca si tine dealtfel si poate fi uneori la limita rabdarii, luand atitudine la nesimtire.
    Dupa cum stim razbunarea inseamna satisfactie si de cele mai multe ori este strans legata cu mania, care poate produce dezastre, aceasta formula se evidentiaza la persoanele invidioase,fudule cu scopuri meschine, care in permanenta sunt negativiste, desi nu afiseaza acest aspect celor din jur. Le clocotec sufletul de ura si invidie, nu se pot odihni suficient gandindu-se in permanenta cum sa se razbune, si sa faca rau sper satisfactia personala cat si pentru orgoliul cu care se afiseaza celor din jur.
    Cand devi victima unei persoane de acest fel, cel mai bine este sa eviti si sa fi tolerant. Atentie: cavantul tolerant nu inseamna cedare.
    Exista persoane care isi fac un scop in viata din acest aspect al razbunarii, iar aici vorbim deja de oameni bolnavi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cineva spunea: "Razbunarea este intodeauna placerea unui suflet mic, slab si fara vlaga", deja avem de a face cu un pedepsit al vietii, deoarece divinitatea isi are legile ei bine conturate si nimeni nu scapa de pedeapsa divina.
    Nici atunci cand un gest necugetat ca exemplu: "acela de a arde lumanari invers" asa cum am auzit ca se procedeaza mai nou, nu va scapa de mana divinitatii.
    Orice gest, cavant sau dorinta negativa indreptata catre o persoana, se va intoarce impotriva noastra negresit, chiar daca nu simtim asta in curandul apropiat, ea va veni cu siguranta, poate atunci cand ne asteptam mai putin sau atunci cand zambim si suntem fericiti crezand ca nimic si nimeni nu ne poate strica edificiul fericirii......si totusi!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Razbunarea este ghidata de o dorinta animalica.
    Dorinta animalica constand in sfasierea celui pe care ti s-a pus pata. Gandind rational putem face deosebirea clara dintre animal si om. Traind printre oameni avem obligatia morala a ne comporta rational si decent.
    Decenta tine de educational si caracter. Caracterul are forme ereditare, asa ca unele particularita raman chiar daca pe parcursul anilor se poate schimba in linii mari desigur.

    RăspundețiȘtergere
  4. Faptele sunt judecate mai intai de constiinta morala a omului. Fapta buna aduce multumire, liniste si fericire, pe cand fapta rea aduce tulburare launtrica, neliniste chinuitoare si mustrare neincetata din partea constiintei.
    Mustrarile constiintei sunt mai amare decat durerile trupesti.
    "Alteori se pare ca pacatosul ramane nepedepsit de Dumnezeu. Totusi, dreptatea lui Dumnezeu nu ramane fara urmare. Dumnezeu incearca pe unii spre a-i intari si mai mult in credinta, trimite suferinte altora spre ispasirea pacatelor si se arata rabdator fata de cei nelegiuiti pana in clipa mortii lor".
    Cel ce se lasa cuprins de pacatul mandriei uita ca tot ce are a primit de la Dumnezeu,se lauda numai pe sine, graieste de rau pe altul, este fatarnic,astfel, din mandrie, intocmai ca dintr-o radacina otravita, se nasc multe pacate,
    "Patima mandriei intuneca intreg sufletul si-l prabuseste in cea mai adanca prapastie".Pacatul mandriei, cand pune stapanire pe bietul suflet, ca un tiran prea cumplit care a cucerit o cetate mare si inalta, il darama in intregime si il surpa pana in temelii.
    Invidia sau pizma este pacatul care ia nastere in inima omului (Marcu 7, 21) si care prilejuieste parere de rau pentru binele aproapelui si bucurie pentru nenorocirea si suferinta lui.
    Lacomia este pofta nestapanita de a manca si de a bea peste masura. Este un pacat al trupului (Gal. 5, 19). Lacomul face din mancare si bautura tinta vietii lui, uitand ca acestea sunt numai mijloace de intretinere a vietii.
    Mania este supararea cu usurinta pentru orice lucru si pornirea de a ne razbuna asupra celor care ne-au pricinuit vreun neajuns. Mania este si o lipsa a dragostei, caci: “Dragostea nu se aprinde de manie”

    RăspundețiȘtergere
  5. Pacatele strigatoare la cer sunt:
    * Uciderea savarsita cu voie.Tot de acest pacat tin si cruzimile prin care se tinde la nimicirea vietii aproapelui, ca: rapirea libertatii prin robie, razboiul de pustiire, precum si lovirea in cinstea aproapelui, socotita ca o ucidere morala a lui.
    * Sodomia, adica desfraul impotriva firii, precum si impiedicarea cu stiinta a zamislirii de prunci si lepadarea lor.
    * Asuprirea vaduvelor, orfanilor si saracilor este un pacat impotriva simtului firesc de dreptate al omului.
    teexte preluate din: catehismul ortodox

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.